Știam despre Praga că este un oraș deosebit. ,,Praga-orașul de aur” citești peste tot cu referire la turnurile castelului regal (care pe vremuri se pare că erau poleite în aur) și posibil la alchimiștii care trăiau atunci în preajma regalității. Vara aceasta am ajuns la Praga și pot spune că am văzut o bijuterie de oraș.

Orașul vechi e minunat, clădirile și ornamentele sunt multe, foarte bine conservate, extrem de frumoase. Lucru lesne de înțeles având în vedere că la un moment dat Praga a fost capitală de imperiu. Am văzut însă și ceva din Praga modernă, la fel de frumoasă, clădiri interesante, magazine de toate felurile, transport bine pus la punct. Zona centrală veche este foarte animată, turiști de toate națiile în grupuri mai mari sau mai mici, foarte multă lume. Piața Centrală adăpostește vechea Primărie, Orologiul, biserici vechi, piațete și străduțe înguste, mici magazine de suveniruri, porțelanuri și cristal de Boemia. Binențeles că ai mei au urcat în turnuri, nu pierd niciodată ocazia de a vedea panorama unui oraș (vorbesc despre Turnul Pulberăriei, aflat la capătul unei pietonale impresionante împânzită de magazine de firmă, și despre Turnul Orologiului, emblema orașului Praga sau Praha în limba cehă). Orologiul sau Ceasul Astronomic este cel mai vechi ceas medieval de acest fel, încă funcțional.

Nu poți considera că ai vizitat Praga fără a traversa Podul Carol, o altă emblemă a urbei. El face trecerea peste râul Vltava spre Palatul Regal. Nu am mai văzut un pod cu atât de multe sculpturi, 30 la număr reprezentând figuri biblice. Acestea au fost realizate în jurul anului 1700, dar sunt astăzi înlocuite de replici. În apropiere, lângă ambasada Franței, există un perete care îl comemorează pe John Lennon, considerat un militant pentru pace. Acest zid a devenit în anii ’80 un simbol al libertății de exprimare și al luptei împotriva comunismului. A fost acoperit cu mesaje și desene în graffiti la moartea starului Beatles.

Complexul de clădiri, care cuprinde printre altele și castelul regal, se află la capătul Podului Carol, castelul-cetate a fost reședință a regilor Boemiei, împăraților Sfântului Imperiu Roman iar în prezent reședință a președintelui Republicii Cehe. În acest complex se găsește și Catedrala Sf. Vitus, catedrală a încoronării și necropolă regală. Construcția catedralei a început la mijlocul secolului 14 și a fost finalizată în secolul 19. Partea din castel care se vizitează este cea veche și cea a sălilor de stat, unde nu sunt expuse prea multe obiecte, dar este impresionant. În cetate se păstrează încă o străduță pietruită, numită Strada de Aur, unde pe vremuri locuiau bijutierii și alchimiștii regali. Drumul până la cetatea-castel înseamnă un urcuș de câteva minute a unui pasaj cu foarte multe scări, dar odată ajuns rămâi încântat de cele văzute.

Ca de obicei nu am stat pe cât ar fi trebuit și am văzut doar ce era obligatoriu de văzut. Am ajuns aici cu mașina familiei după o oprire anterioară în Ungaria, altfel distanța Sibiu-Praga însumează peste 1000 km. Ne-am cazat la Hotel Plaza, foarte aproape de Vltava, de stații de tramvai, autobuz și metrou. Conform obiceiului aveam micul dejun (bufet suedez) asigurat, o a doua masă am luat-o fie în oraș, fie la restaurantul hotelului și pe drum uneori gustări din gastronomia locală, de regulă patiserie. Aici am servit o specialitate de kurtos cu înghețată, trdelnik în cehă. Pentru un român cu venituri medii prețurile nu erau din cele mai mici, dar noi alegem, în măsura în care se poate, feluri de mâncare cu prețuri rezonabile. Uneori ne mai facem și de cap. Spre exemplu, acum în Praga, ai mei au ales un restaurant aflat în centru, haios pentru modul în care sunt serviți clienții. Restaurantul se numește ,,Vytopna Railway Restaurant” și, cum probabil v-ați dat seama, trenulețul electric aduce comanda la mese, iar clienții sunt de toate vârstele.

Hotelul l-am plătit în euro la sosire, e foarte important să se asigure parcare, aceasta fiind o reală problemă într-un oraș ca Praga. Moneda națională a Cehiei este coroana cehă, nu am schimbat bani și pentru celelalte cheltuieli, am folosit cardul Visa în lei. În oraș am circulat pe baza unor tichete cumpărate de la automat. Există diferite variante în funcție de durata pe care o asigură, biletele acoperind toate posibiltățile de călătorie în localitate (autobuz, tramvai, metrou).

Ce se mai putea vizita, considerate reprezentative pentru Praga, dar timpul nu ne-a mai permis:

• Castelul Vysehrad, un alt castel construit în secolul 10 pe un deal în apropierea Vltavei. Cuprinde cea mai veche clădire din Praga, o frumoasă basilica închinată Sf. Petru și Pavel și un cimitir unde se află mormintele unor oameni celebri ai Cehiei.
• Turnul Petŕin, turn de observație și transmisie foarte asemănător turnului Eiffel din Paris. A fost construit la sfârșitul secolului 19, inspirat de cel francez și a marcat Expoziția Centenară din Praga în anul 1891.

Mă bucur tare că am ajuns să văd acest oraș, auzisem multe despre frumusețea lui și tot ce am văzut a confirmat.