Acolo unde cântă racii<> Delia Owens

Lecturi de vacanță!

Pe grupurile de cititori de pe rețelele sociale sunt aprecieri numeroase la adresa acestui roman. Așa că, atunci când în oraș a avut loc un târg de cărți, am considerat că este o achiziție bună. Ceva mai târziu am aflat că romanul a fost ecranizat. Nu am văzut încă filmul, în privința lui părerile par împărțite, cartea însă merită atenție.

E o lectură ușoară și destul de captivantă. Povestea este a unei copile rămasă singură care învață să supraviețuiască și să-și împlinească visele. Provenind dintr-o familie săracă, destrămată de teroarea unui tată alcoolic, Kya Clark trăiește singură încă de la 6-7 ani în pustietatea unei mlaștini pe coasta Carolinei de Nord. De soarta ei nu se preocupă aproape nimeni, singurii ei prieteni fiind o familie de culoare la care apelează din când în când.

Este impresionantă puterea acestei copile care marginalizată, trăind într-o singurătate absolută reușeste să-și depășească condiția devenind un cunoscător apreciat al unui întreg ecosistem, mlaștina. Mi-au plăcut în mod deosebit descrierile de natură, autoarea cărții având, așa cum am aflat mai târziu, și preocupări în domeniul biologiei.

Povestea debutează anunțând o crimă petrecută în comunitate, Kya va fi acuzată dar achitată. Finalul este unul surprinzător. Înțelegem, însă, că pentru a putea supraviețui nu era posibil să procedeze altfel. Iar dorința de a scăpa de singurătate o derminase să ia decizii proaste în relațiile amoroase. Dar își va găsi liniștea și sufletul pereche.

Obținu permisiunea specială s-o îngroape pe pământul ei, sub un stejar de unde se vedea marea, și întregul orășel veni la înmormântare. Kya nu și-ar fi crezut ochilor vazând șirurile lungi de îndoliați. […] Dar cei mai mulți veniră din respect pentru felul în care supraviețuise atâția ani în sălbăticie, singură cuc. Unii și-o aminteau pe fetița îmbrăcată în salopetă murdară, prea mare pentru ea, venind la doc cu barca și pășind pe ponton desculță spre bacănie ca să-și cumpere crupe. Mai veniră la îngropăciune și din cei pe care cărțile ei îi învățaseră că balta contează, într-o necesară legătură, pământul și marea.

Deși povestea de viață nu este una fericită, mesajul cărții este totuși optimist. Curajul, inteligența, perseverența, tăria de caracter sunt calități importante.

Lasă un comentariu

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Descoperă mai multe la istorisiri simple

Abonează-te acum ca să citești în continuare și să ai acces la întreaga arhivă.

Continuă lectura