Se încheie mâine după ceva peripeții ,,Săptămâna verde”, element de noutate în structura anului școlar. Cum se întâmplă de obicei, nu prea știi de unde să începi si cum se va finaliza. Poți avea idei, realizabile din perspectiva ta, se va demonstra că finalul nu e chiar cel așteptat de tine. Nu mi-am propus însă să analizez această problemă, despre altceva îmi doresc să scriu.

Cum tematica acestei perioade este implicarea în protejarea mediului, o activitate despre colectarea selectivă a deșeurilor este mai mult decât potrivită. Acesta a fost subiectul celor prezentate în cadrul unei vizite la Facultatea de Inginerie Sibiu. De fapt, tema se referea la utilizarea platformelor inteligente pentru sistemul de colectare a deșeurilor în Municipiul Sibiu. Știam, ca orice sibian, unele lucrurile legate de implementarea unui sistem de colectare selectivă a deșeurilor care există în Sibiu de ani buni. Atunci au început să fie folosite pubelele colorate pentru diferențierea rezidurilor menajere: galben pentru plastic și metal, verde pentru hârtie și carton, albastru pentru sticlă, maro pentru deșeuri biodegradabile, negru pentru reziduri amestecate care nu pot fi reutilizate.

Scopul este mai mult decât evident: refolosirea acelor reziduri care pot fi reciclate pentru a proteja resursele planetei, un mediu natural mai curat și mai sănătos, implicarea populației în aceste proiecte. În Sibiu există peste tot astfel de pubele, inclusiv în școli. Încet, încet din ce în ce mai mulți sibieni se implică.

De prin 2021 au început să apară, în anumite zone ale Sibiului, insule ecologice unde există pubele pentru sortare diferențiată, dar accesul se face pe baza unui card. Scopul a fost responsabilizarea sibienilor în privința colectării selective. Taxa pentru pubela neagră, adică pentru deșeuri nesortate, este în acest format dependentă de numărul de accesări. Iar accesarea diferă în funcție de cât de mult separi deșeurile din locuința proprie. În pubela neagră vei pune doar cele care nu se pot recicla, puține dacă ai avut grijă să le separi. Cred că am înteles acum rostul acestui card, inițial aveam impresia unei suplimentări a cheltuielilor pe care le face o familie cu salubrizarea. Și legat de acest format a fost și proiectul celor de la facultate, o bază de date care poate fi gestionată pentru a responsabiliza și mai mult sibienii.

Știam deja despre depozitul de deșeuri de la Cristian și despre cât de supărătoare este problema mirosului pentru locuitorii din zonă. Am aflat că un astfel de depozit are o durată de viață de 30 de ani, iar cel din Cristian mai are 5 ani. La un moment dat s-a discutat în presa locală despre implementarea unei tehnologii care să asigure o tratare a rezidurilor biodegradabile după colectarea din cartiere și înainte de depozitarea lor la Cristian. Ar rezulta astfel un material semi-inert care nu mai poate fermenta și s-ar rezolva două probleme: volumul deșeurilor depozitate și problema poluării aerului. Există stații de sortare la Șura Mică și Cisnădie dar nu cred că se operează încă cu o astfel de tehnologie.

În concluzie, avem încă de învățat și e nevoie de implicare. Suntem, ca oraș, în fața altora dar mai e drum lung până la rezolvarea unor probleme de genul acesta. Și nu e ușoară modelarea comportamentului și a mentalității și nici problema finanțării unor proiecte la nivelul comunitații.